Știri, Muntenia-Sud, România|luni, ianuarie 13, 2025
Sunteți Aici Home » Sud-Muntenia » Dâmboviţa » REPLICĂ: Primarul Bădău de la Pucioasa promite de opt ani că rezolvă problema apei şi apoi uită!

REPLICĂ: Primarul Bădău de la Pucioasa promite de opt ani că rezolvă problema apei şi apoi uită! 

Constantin Ana, candidatul PSD pentru funcţia de primar al oraşului Pucioasa, a criticat astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, ipocrizia manifestată de edilul Dănuţ Bădău. Acesta nu s-a implicat deloc pentru rezolvarea problemei apei potabile în Pucioasa, preferând de fiecare dată, doar în campaniile electorale, să verse asupra cetăţenilor oala cu promisiuni pe care nu le-a onorat niciodată. Spre exemplificare, Constantin Ana a prezentat presei un fluturaş electoral cu un lung şir de promisiuni rămase colmatate, ca şi lacul de acumulare de unde sunt încă alimentaţi cu apă locuitorii Pucioasei.

„Campania a trecut, iar promisiunile au fost imediat uitate! Nu l-a trezit din reverie pe primarul Bădău, nici faptul că, de-a lungul acestor ani, au fost semnalate diverse probleme cu privire la calitatea apei din baraj. Închiderea păstrăvăriei a fost un prim semnal. A urmat golirea barajului în 2011, după ce s-a constatat un grad de colmatare de circa 70%”, a precizat Constantin Ana.

Mai spune Ana că, în 2012, după primul mandat al primarului Bădău, fiindcă nu a făcut nimic în acest domeniu, din oferta electorală a acestuia a fost dat cu totul la o parte punctul cu privire la rezolvarea problemei apei potabile.

„Acum, în 2016, şi-a amintit brusc că la Pucioasa avem o problemă cu calitatea apei! De când a apărut criza cauzată de bacteria clostridium, în luna ianuarie, domnul primar, când nu împarte apă pe bază de buletin de identitate, strânge semnături pentru o petiţie căreia i-a atribuit un nume pur demagogic – «Nu mai vrem să bem apă din lacuri de acumulare», deşi nimic nu l-a oprit pe primarul Bădău să rezolve această problemă în cei aproape opt ani de mandat.

Trecând peste ridicolul şi tardivitatea acestui demers, vă comunic şi, prin intermediul dumneavoastră, le transmit cetăţenilor din Pucioasa câteva aspecte foarte importante în legătură cu acest subiect:
1. Nimeni nu poate contesta că apa din sursele Răteiu – Gâlma este superioară calitativ, dar realitatea este complicată. Proiectul la care se referă domnul primar şi care face obiectul Masterplanului Apă-Canalizare este împărţit în trei sectoare:
– Primul sector, dezvoltat cu fondurile CJD, cu o lungime de aprocimativ 3,8 km, până la Pucheni, comuna Moroeni, prezintă probleme majore de proiectare şi execuţie, fiind realizat cu materiale neconforme. Din informaţiile pe care le deţin, poate funcţiona la această oră cel mult ca o… mare stropitoare!
– Al doilea sector, între Pucheni şi Berevoieşti, proiect dezvoltat de UAT Fieni, cu fonduri CNI, cca 100 miliarde de lei, este executat doar până la ieşire din Buciumeni. Nici aici calitatea lucrărilor nu a fost verificată, iar pentru continuarea investiţiei beneficiarul, UAT Fieni, trebuie să îşi achite contribuţia de 24 miliarde de lei, fonduri pe care nu le are în acest moment!
– Al treilea sector, cel despre care pomeneşte domnul primar Dănuţ Bădău că „l-a realizat dânsul” este cel de la Berevoieşti la Pucioasa şi reprezintă, de fapt, o investiţie a Companiei de Apă Târgovişte-Dâmboviţa, prin POS1 Mediu.

În plus faţă de toate acestea, un alt dezavantaj este faptul că, la acest moment, nu poate garanta nimeni că respectivele izvoare pot asigura debitul necesar în perioadele de vârf în ceea ce priveşte consumul!

2. Soluţia propusă de conducerea judeţului şi înaintată Guvernului României sub forma unui proiect de Hotărâre de Guvern nu este nici ea perfectă, în sensul că o parte din apa ce ajunge prin canalul de fugă al hidrocentralelor până aproape de Pucioasa provine din Ialomicioara, din zona fostului Motel de la Moroieni. Cu toate acestea, soluţia Consiliului Judeţean este cea mai rapidă! Apoi, desigur, avem obligaţia să gândim, să analizăm şi să găsim o soluţie ce ar putea fi realizată în mai multe etape, având în vedere că implică foarte mulţi bani. În acest moment, timpul nu ne permite să ne aratăm muşchii, pentru că, dacă la nivelul de la care este extrasă apa din baraj pentru a fi tratată, concentraţia de clostridium este de 200 – 300 de colonii la o unitate de măsură, câţiva metri mai jos, pe fundul lacului de acumulare Pucioasa, concentraţia este de 34.000 de colonii, adică o adevărată bombă biologică”, a explicat Constantin Ana – candidatul PSD pentru postul de primar al oraşului Pucioasa.

Acesta îl roagă pe Dănuţ Bădău, atât cât mai are răgaz, să conducă cu responsabilitate Primăria Pucioasa. Spune Constantin Ana că Bădău nu ştie să dea dovadă de solidaritate, să lupte alături de ceilalţi factori responsabili pentru binele comunităţii, nici măcar atunci când este în joc viaţa şi confortul oamenilor. A fost dat ca exemplu demersul lui Dănuţ Bădău către Guvern, izolat de cel al Consiliului Judeţean şi Prefecturii Dâmboviţa, ceea ce a provocat, în opinia lui Constantin Ana, confuzie şi întârzierea Hotărârii de Guvern privind alocarea fondurilor necesare construirii tronsonului de alimentare cu apă Berevoieşti-Pucioasa.

La finalul întâlnirii cu presa, candidatul PSD pentru Primăria Pucioasa i-a pus edilului Dănuţ Bădău întrebări cu privire la două probleme vitale pentru oraş, uitate sau trecute la lucruri neinteresante.

„De ce nu aţi răspuns solicitării primite de la Compania de Apă Târgovişte-Dâmboviţa pe 21 ianuarie 2016, solicitare privind actualizarea Masterplanului infrastructură apă şi apă uzată, solicitare ce v-a fost transmisă şi în data de 4 noiembrie 2015? Nu mai avem nimic de făcut în Pucioasa în domeniul apă-canalizare?

Îl rog să ne spună, de asemenea, când se va face recepţia lucrărilor executate în cadrul proiectului «Reabilitare şi extindere parţială reţele de apă şi canalizare Pucioasa», desfăşurat prin CNI, beneficiar fiind UAT Pucioasa, proiect început în anul 2011. De ce îl întreb asta? Pentru că, sub atenta supraveghere a primarului Bădău, s-au făcut lucrări de mântuială, iar acum aflăm că o bună parte a colectorului apelor uzate are panta inversă şi există gospodării ce au canalizarea sub nivelul colectorului, iar acest lucru va duce la refacerea parţială a lucrării. Acest lucru va implica, din nou, spargerea asfaltului pe o bună porţiune a drumului naţional”.

View My Stats