FOTO: Complexul Muzeal Brâncovenesc de la Potlogi, Dâmboviţa, a fost deschis publicului 

După multe zile cu ploi necontenite, soarele s-a arătat astăzi printre nori, în semn că Dumnezeu a binecuvântat evenimentul inaugural de la Potlogi. Curtea brâncovenească, zeci de ani doar o ruină condamnată la pieire definitivă, a fost, în sfârşit, restaurată şi redată în circuitul turistic, a redevenit bijuteria de altădată. Şi au fost astăzi vreo 2.000 de oameni care au trecut pragul Palatului de la Potlogi şi l-au redescoperit pe domnitorul martir Constantin Brâncoveanu, care ne transmite, iată, peste ani, învăţături pe care n-ar trebui să le uităm vreodată… Noi, oamenii simpli, dar mai ales conducătorii ţării!

Constantin Brâncoveanu a fost un român demn, a fost o emblemă a moralităţii creştine. În 1714, a ales să-şi vadă cei patru fii piezându-şi capul unul câte unul, decât să renunţe la legea românească creştină, aşa cum îi ceruse sultanul Ahmed al III-lea.

„Astăzi, când ne bucurăm de restaurarea palatului voievodului, este foarte important să învăţăm lecţia morală a lui Constantin Brâncoveanu, să învăţăm că trădarea este un comportament odios, care, în aparenţă, îţi aduce satisfacţii, dar, de fapt, aduce întuneric şi mizerie sufletească”, a punctat ÎPS Nifon – arhiepiscop şi mitropolit al Târgoviştei.

Despre învăţăturile lăsate moştenire nouă, generaţiile de apoi, de domnitorul Constantin Brâncoveanu a vorbit şi Ionuţ Vulpescu – fostul ministru al Culturii, un demnitar de fel din judeţul Dâmboviţa care s-a implicat personal pentru reuşita proiectului de restaurare implementat de Consiliul Judeţean.

„Constantin Brâncoveanu ne obligă să regândim dacă nu cumva actualul nostru sistem de valori, ce are în centru exclusiv banul, este unul fals sau insuficient. Căci, ce nevoie avea Brâncoveanu, un om extrem de bogat, domnitor atotputernic în ţara sa şi ins cultivat, să susţină atât de intens cultura română? De ce să facă edificii publice, când le avea pe cele private la moşiile sale? De ce să întemeieze biserici şi şcoli pentru toţi, pentru cei mulţi, când el şi familia sa aveau propriile biserici şi acces privilegiat? De ce să-i trimită şi pe alţii, pe cheltuiala sa, la studii în Occident, cât timp, odată întorşi în ţară, aceştia ar fi devenit nişte competitori ai propriilor copii? De ce să tipărească, tot pe cheltuiala sa, cărţi pentru toţi, chiar şi pentru străini, în loc să se mulţumească cu impresionanta bibliotecă personală?

Aceasta este de fapt marea lecţie a lui Constantin Brâncoveanu. Pentru el, Ţara Românească nu a fost doar un teritoriu care, bine administrat, să ofere locuitorilor un nivel acceptabil de siguranţă personală şi de prosperitate materială. Un stat nu înseamnă doar poliţie şi justiţie dreaptă, sănătate şi economie. O ţară există, de fapt, atâta timp cât produce cultură, iar diriguitorii treburilor publice au obligaţia de a le furniza cetăţenilor nu numai prosperitate şi siguranţă, ci şi acces la cunoaştere şi cultură. Domnia lui Brâncoveanu şi personalitatea sa au fost un aliaj între material şi spiritual. Un aliaj în care mintea a fost stăpână pe materie şi nu invers”, a spus fostul ministru al Culturii – Ionuţ Vulpescu.

Preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa – Adrian Ţuţuianu le-a vorbit celor prezenţi despre proiectul de restaurare a Complexului Brâncovenesc de la Potlogi, un reper important de cultură şi spiritualitate românească.

„Implicarea noastră, a autorităţii judeţene, este un semn de mare preţuire a înaintaşilor glorioşi, şi Constantin Brâncoveanu a fost cu prisosinţă. Turiştii care vor trece pe sub poarta de intrare şi vor păşi în acest spaţiu vor avea ce vedea, cunoaşte şi aprecia. Inaugurarea ai cărei martori suntem astăzi are un rol determinant pentru ceea ce ne dorim să însemne un loc turistic adecvat atât publicului pasionat de istorie și cultură cât și turiștilor de ocazie.

Palatul brâncovenesc de la Potlogi reprezintă unul dintre cele mai preţioase monumente de arhitectură civilă românească medievală, deoarece păstrează, nealterate, înfăţişarea şi proporţiile iniţiale. Planul palatului este expresiv, îmbinând rolul de locuinţă privată cu cel de reşedinţă domnească somptuoasă. Astăzi el îşi deschide porţile pentru viitor, pentru toate generaţiile de tineri care au nevoie de modele şi, în egală măsură, pentru toţi românii”, a precizat Adrian Ţuţuianu.

Eforturile autorităţile dâmboviţene au fost apreciate şi de secretarul general al Guvernului – Sorin Sergiu Chelmu, prezent astăzi la Potlogi.

„Consider că o naţiune care nu-şi respectă şi protejează trecutul nu poate să aibă nici prezent, nici viitor. De asemenea, o naţiune care nu este educată, care nu este sănătoasă şi care nu are credinţă nu are cum să evolueze. Societatea românească, aşa cum arată ea acum, trebuie repusă pe valorile care au consacrat-o, iar aceste valori trebuie să plece de la elementele de bază pe care vi le-am spus.
Cred că naţiunea română poate să revină în forţă, astfel încât să arate din ce în ce mai bine, dar asta numai prin noi, toţi cei care suntem prezenţi aici. În mod cert, Guvernul României îşi doreşte cât mai multe proiecte, proiecte legate de educaţie, de cercetare, de inovare, lucruri care să aducă plus valoare în societatea românească. În momentul când vom reuşi să facem acest lucru, vom putea să mergem pe o cale bună”, a declarat Sorin Sergiu Chelmu.

Ca şi secretarul general al Guvernului, academicianul Răzvan Teodorescu, care a venit la Potlogi însoţit de fiica sa, a felicitat autorităţile dâmboviţene pentru implementarea acestui proiect. Spunea Răzvan Teodorescu că scepticismul i-a fost învins pentru prima dată în viaţă.

„Ceea ce s-a întâmplat acum la Potlogi este remarcabil. În Europa, există o sumă întreagă de palate, unele superbe. Palatul de la Potlogi şi alte palate din Ţara Românească reprezintă un semn de Europă, reprezintă ideea unei modernităţi care intră în societatea românească şi, aici, la Potlogi, se întâmplă pentru prima oară acest lucru. Brâncoveanu era un monarh de tip european şi aici se vede acest lucru. Să păstraţi Potlogii, să-l faceţi un centru de cultură”, a fost îndemnul lui Răzvan Teodorescu.

La finalul manifestărilor de la Potlogi, înainte ca participanţii să viziteze Palatul Brâncovenesc, prof. univ. dr. Radu Ştefan Vergatti, care a venit însoţit de soţie şi de scriitorul Radu Petrescu Muscel, le-a oferit celor prezenţi detalii interesante despre această construcţie impunătoare – considerată la timpul său a fi una dintre cele mai frumoase clădiri din Europa de Sud-Est.

„Salvarea casei domneşti de la Potlogi, cum o numea Constantin Brâncoveanu, a început datorită datorită intervenţiei directe a primului rege al României, Carol I, care, în 1907, a decis ca ruinele de la Potlogi să fie înscrise pe lista monumentelor istorice şi, în anul 1910, în palatul de la Peleş, a semnat decretul în acest sens. A fost un act extraordianr de înţelegere a unui monarh de origine germană, educat în spirit german, a ceea ce înseamnă o valoare românească. Sigur, cei cu viziune limitată pun problema influenţelor, fie bizantine, nici vorbă de aşa ceva, fie de ordin turcesc sau mai ştiu eu de unde venite… În fond, este o creaţie românească.

Dacă priviţi structura întregii case domneşti, aşa cum a fost ea concepută, pe marginea lacului, cu acele balcoane odihnitoare, în faţa căldurii toride a verilor, în faţa ploilor, în faţa năpraznicului ger şi a viscolului, dacă priviţi structra din interior a încăperilor, dacă priviţi comoditatea celor două apartamente de la etaj, cu instalaţii sanitare – o noutate pentru vremea aceea, dacă priviţi felul în care este lăsată să intre lumina în palat, dacă priviţi stâlpii de susţinere, care au în partea superioară bolţi care parcă sunt nişte petale de flori, vă daţi seama că aicea este un gust al domnului, impus lui Mihai Corbeanu, pe care l-a vizitat constant în timpul celor şase ani ai construcţiei. Modul de prezentare şi ornamentare a etajului întâi al acestui palat este unicat. Este o creaţie pur românească”, a explicat pr. univ. dr. Radu Ştefan Vergatti.

Valoarea totală a proiectului de la Potlogi a depăşit 40 de milioane de lei, în mare parte fonduri europene nerambursabile accesate prin intermediul Programului Operaţional Regional.

„Este cel mai important şi reprezentativ proiect realizat în Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia. Nu a fost deloc un proiect uşor, atât din punct de vedere al dificultăţilor culturale, arhitecturale, tehnice, financiare şi de altă natură, însă reuşita este cu atât mai remarcabilă, cu cât aceste greutăţi au fost surmontate şi astăzi beneficiem de această bijuterie pusă din nou în circuitul valorilor româneşti, în circuitul cultural şi turistic”, a punctat Liviu Muşat – directorul Agenţiei de Dezvoltare Sud Muntenia.

În completarea proiectului european, Consiliul Judeţean Dâmboviţa a derulat lucrări suplimentare de aproximativ 1 milion de lei, lucrări ce au vizat amenajarea pârâului Tudorel, în incinta şi zonele adiacente Ansamblului Brâncovenescu, şi construirea spaţiilor de parcare.