COSTICĂ DE LA VĂCĂREȘTI A FOST SĂLTAT DE DIICOT! Acesta este audiat alături de fiul său într-un dosar de evaziune fiscală

Omul de afaceri dâmbovițean Constantin Constantin și fiul său Valentin au fost ridicați pentru audieri astăzi, în dosarul instrumentat de Biroul de Combatere a Crimei Organizate Suceava, sub coordonarea procurorilor DIICOT Suceava.
Astăzi, de la primele ore ale dimineații, au fost efectuate percheziții în 1657 de locații din București și 14 județe, între care și Dâmbovița. Cu această ocazire, au fost puse în executare 110 mandate de aducere.
Din investigaţii a reieşit faptul că, pe raza judeţului Suceava s-a constituit un grup infracţional organizat cu ramificaţii pe aproape întreg teritoriul ţării, având drept scop sustragerea de plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului centralizat al statului prin înregistrarea în evidenţele contabile a unor facturi care nu au la baza operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive având ca rezultat diminuarea bazei impozabile şi însuşirea în mod ilegal a sumelor de bani provenite din aceste activităţi.
În urma verificărilor şi investigaţiilor efectuate a rezultat faptul că, la grupul infracţional menţionat mai sus ar fi aderat şi L. N., de 42 ani, din oraşul Bucecea, judeţul Botoşani, care cu ajutorul lui A.N., de 32 ani din Bacău, ar fi preluat societăţi comerciale atât de pe raza judeţului Suceava, cât şi din ţară, ultimul fiind desemnat asociat şi administrator al societăţilor comerciale preluate.
Ulterior, aceste societăţi comerciale ar fi fost puse la dispoziţia lui S.M, liderul grupului infracţional organizat, care le-ar fi introdus într-un circuit financiar fraudulos în sensul că, în numele acestor societăţi comerciale, care efectuau operaţiuni în principal, cu materiale de construcţii, s-ar fi emis facturi fiscale fictive având ca beneficiari diverse firme din judeţele Suceava, Botoşani, Bacău, Dâmboviţa, Neamţ, Timiş, Vrancea, Braşov, Mureş, Galaţi, Vâlcea, Ilfov, Iaşi, Olt şi a municipiului Bucureşti, societăţi care, în baza facturilor menţionate mai sus, ar fi colectat TVA – ul aferent tranzacţiilor fictive şi şi-ar fi diminuat profitul obţinut în urma activităţii comerciale desfăşurate.
Astfel, prin activităţile infracţionale desfăşurate de membrii grupului infracţional, bugetul consolidat al statului ar fi fost grav prejudiciat, prin neachitarea TVA-ului de plată şi a impozitului pe profit, unele din aceste societăţi beneficiind chiar de rambursări ilegale de TVA de la bugetul de stat.
Membrii grupului sunt suspectaţi că intrau în contact direct cu administratori de societăţi comerciale interesaţi în a-şi diminua baza impozabilă, iar prin intermediul societăţilor comerciale pe care le deţineau sau le controlau, efectuau vânzări fictive de bunuri către aceste societăţi comerciale “recrutate”, fiind emise facturi fictive pentru marfa inexistentă în realitate pe care societăţile beneficiare le introduceau în contabilitate. Pentru a se da o legitimitate şi o aparenţă de legalitate tranzacţiilor comerciale efectuate, membrii grupării ar fi oferit administratorilor societăţilor comerciale “recrutate” sume de bani, reprezentând contravaloarea mărfii “livrate” pentru ca aceştia să facă viramente bancare către societăţile emitente ale facturilor fiscale fictive.
Ulterior, membrii grupului infracţional organizat sunt bănuiţi că retrăgeau aceste sume de bani beneficiind din partea societăţilor comerciale evazioniste de un comision, reprezentat de o cotă parte din suma cu care a fost prejudiciat bugetul de stat.
După o perioadă în care firmele controlate de membrii grupului nu achitau la bugetul de stat TVA-ul colectat şi impozitul pe profit aferent acestor tranzacţii, aceştia ar fi cesionat societăţile comerciale în cauză, firme care după câteva luni intrau în faliment.

















