CINE PE CINE ÎNCURCĂ? Consiliul Ştiinţific vorbeşte despre interesele din Parcul Bucegi
Preşedintele Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Bucegi, dr. Cristian Goran, a luat poziţie faţă de criticile pe care şeful administraţiei judeţene din Dâmboviţa le-a adus forului pe care-l conduce. Adrian Ţuţuianu a declarat miercuri, 2 aprilie, că membrii Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Bucegi se opun exagerat unor proiecte de dezvoltare turistică a zonei montane dâmboviţene. VEZI DECLARAŢIA LUI ŢUŢUIANU.
Iată cum sună punctul de vedere al Consiliului Ştiinţific referitor la acuzele lui Adrian Ţuţuianu.
„Domnul presedinte al Consiliului Judetean Dambovita a fost dezinformat si acest fapt este regretabil avand in vedere participarea fara precedent a unor demnitari si autoritati din judetul Dambovita la sesiunea Consiliului Stiintific din 27.03.2014. In dezbaterile avute, nu a sustinut nici un membru al CS al Parcului Natural Bucegi ca judetul Dambovita nu trebuie sa se dezvolte si «trebuie sa se ramana la culesul de floricele prin Muntii Bucegi». Regretam ca o dezbatere stiintifica serioasa si responsabila asupra manegementului si viitorul PNB a putut fi «simplificata» astfel de cel mai inalt demnitar al judetului.
Ii rog pe cei in drept sa-l informeze pe domnul presedinte al CJ ca membrii CS au solicitat, pentru aprobarea unor schimbari ale zonelor de management din Parcul Natural Bucegi, un plan de perspectiva unitar bazat pe un studiu de suportabilitate al ariei protejate, defalcat pe tipuri de activitati si tipuri de investitii, din care sa reiasa structura si amplasarea optima a dezvoltarii durabile pe teritoriul parcului.
Domnul presedinte al CJ trebuie informat, de asemenea ca, in PNB, judetul Dambovita are cea mai mare suprafata a zonei de dezvoltare durabila, inclusa in intravilanul comunei Moroieni, dar neutilizata (!!! ???) si in care CS a aprobat (inca din luna ianuarie 2006) investitii care presupun mii de locuri de cazare (aproximativ 5000 de locuri de cazare, plus 2000 de locuri pentru personalul din servicii) si zeci de kilometri de partii (peste 50 km), in preconizata statiune Pestera-Padina si in zona Bolboci-Zanoaga, capacitati si dotari turistice care ar putea sa depaseasca prin dimensiuni marea majoritate a statiunilor montane din Romania.
In zona de dezvoltare durabila existenta – respectiv Pestera-Padina-Bolboci – nu exista infrastructura, nu exista investitii, nu exista partii si turistii vin numai vara, in schimb, diverse firme (in nume propriu, chiar daca sunt sustinute de CJ) solicita schimbarea HG si deschiderea unor noi zone turistice, in arii protejate legal, in locuri dispuse haotic (dispersate in parcele cu forme neadaptate terenului) si unde exista conditii de mediu improprii sau foarte aspre (altitudini peste 1800 m, expunere la vant, soluri vulnerabile etc.) – toate acestea fara nici un fel de gandire urbanistica (si numai in functie de distributia parcelelor cumparate) si fara nici un fel de analiza de ansambu asupra suportabilitatii mediului si oportunitatii investitiilor.
Avand in vedere ca la fiecare sesiune a CS sunt solicitate investitii, care presupun declasari de arii protejate si exceptari de la structura parcului aprobata prin HG, consideram ca trebuie sa se respecte planificarea multianuala si legala prevazuta in Planul de Manegement, urmand ca dupa implementarea acestuia, in viitorul Plan de Management, pe baza unor studii si proiecte de perspectiva asumate de comunitatile locale ori proprietari, sa se rediscute per ansamblu oportunitatea unor noi dezvoltari in Parcul Natural Bucegi”.
Semnează dr. Cristian Goran, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Bucegi
