BILANŢ: Direcţia Silvică Dâmboviţa intră în noul an cu sacul plin de realizări 

Direcţia Silvică Dâmboviţa, sub conducerea echipei coordonate de directorul Costel Preda, a devenit o unitate de performanţă la nivel naţional. Activitatea slujitorilor „aurului verde” dâmboviţean, care gestionează 54 de mii de hectare de fond forestier de stat, la care se mai adaugă alte câteva mii de hectare aparţinând persoanelor fizice şi juridice private, este deosebit de apreciată la nivelul Regiei Naţionale a Pădurilor. Mai marii RNP au şi posibilităţi de comparaţie cu ceea ce s-a întâmplat în cadrul Direcţiei Silvice Dâmboviţa înainte de 2012, când totul se clătina.

„Am avut anul acesta un program de 310 miliarde de lei vechi, cifră de afaceri, am realizat în 11 luni 320 de miliarde, cu un profit de 25 de miliarde de lei vechi”, a precizat Costel Preda.

Esenţa profesiunii de silvicultor, după cum a spus directorul Preda, constă în asigurarea integrităţii pădurilor româneşti, în programele de regenerare naturală şi artificială.

„Avem o mare responsabilitate în acest sens. Noi, totdeauna, împădurim cel puţin cât se taie. Din planul de 47 de hectare regenerări artificiale, prin puieţi, în 2015, am realizat 60 de hectare. La regenerări naturale, faţă de 100 de hectare propuse, am realizat 102 hectare. Este un lucru ştiut de toţi silvicultorii că pădurea cea mai sănătoasă rezultă din regenerările naturale. Cele mai valoroase, trainice, rezistente arborete rezultă, cu prioritate, din sămânţă”, a adaugat Costel Preda.

În Dâmboviţa, există arborete de 150-160 de ani protejate cu grijă de silvicultori şi exploatate, respectându-se întocmai prevederile amenajamentului silvic.

O altă preocupare importantă a Direcţiei Silvice Dâmboviţa a fost legată de întreţinerea arboretelor prin tăierile de îngrijire, curăţiri, rărituri. Şi la acest capitol, faţă de 2.441 de hectare prognozate, au fost realizate 2.989 de hectare. Pentru buna desfăşurare a activităţii de îngrijire şi exploatare a fondului forestier administrat, evident, este nevoie şi de căi de comunicaţii bine puse la punct. Anul acesta, Direcţia Silvică Dâmboviţa a recepţionat cinci drumuri forestiere. Pentru stoparea eroziunii solului din cauza pâraielor şi ploilor abundente, au fost executate două lucrări de corectare a torenţilor, una în zona Pucheni, iar cealaltă la Moroeni.

VIDEO

„Sunt extraordinar de multe zone în Dâmboviţa unde nu numai silvicultorii, ci şi ceilalţi reprezentanţi ai comunităţilor trebuie să se implice, să găsească soluţii financiare pentru efectuarea unor asemenea lucrări. Astfel de obiective hidrotehnice au mare eficienţă împotriva inundaţiilor, împotriva eroziunii solului”, afirmă directorul Costel Preda.

Pentru o exploatare judicioasă şi eficientă a materialului lemnos, Direcţia Silvică Dâmboviţa, prin fonduri proprii, a achiziţionat trei tractoare forestiere dotate cu sapă şi graifer. Toate compartimentele din cadrul Direcţiei au fost dotate cu autoturisme de teren marca Duster. De asemenea, patru din cele opt subunităţi beneficiază de serviciile unor autoutilitare Ford necesare pentru transportul puieţilor forestieri, a uneltelor de lucru, combustibililor şi pieselor de schimb pentru formaţiunile de exploatare.

Direcţia Silvică Dâmboviţa şi-a îndeplinit în acest an şi planul la fructe de pădure şi plante medicinale. Au fost recolate şi furnizate spre valorificare 120 de tone de cătină, porumbe, păducel şi măceşe. S-au adunat 50 de tone de floare de soc şi de tei. De asemenea, 8 tone de ciuperci. Nu a fost lipsit de rentabilitate nici vânatul. În ţarcul de la Bolovani, în 2012, existau 78 de mistreţi, acum sunt 480. S-a investit şi în Zimbrăria Neagra, locul spre care au început să se îndrepte, în ultimii ani, tot mai mulţi vizitatori. Aici, a fost construit un observator pentru turişti, de unde poate fi urmărită, lejer şi în condiţii de siguranţă, o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi din rezervaţie, în special zona unde se află hrănitoarele zimbrilor.

Directorul Costel Preda intenţionează să realizeze un proiect cu finanţare europeană pentru modernizarea drumului care duce spre Zimbrăria Neagra, din DN 72, Ploieşti-Târgovişte, prin comuna I.L. Caragiale.

O structură economică care trebuie repusă pe picioare este Păstrăvăria de la Pucioasa. În continuare, se caută soluţii de activare a acestei unităţii devenite nerentabilă şi închisă din cauza lipsei apei curate, propice creşterii şi dezvoltării păstrăvului.