ABUZ: Construcţiile ilegale năpădesc Munţii Bucegi
Scandalul construcţiilor ilegale din munţii Bucegi a luat amploare. Interesele au jucat aici deschis, pe o scenă nesupravegheată de autorităţile statului, care ori au închis ochii în faţa abuzului, ori s-au împotmolit în jungla de legi, negăsind o cărare clară de acţiune. Şi, uite aşa, Sfinxul şi Babele, simboluri sacre ale turismului românesc, sanctuare ale trecutului strămoşesc, locuri încărcate de mistere, sunt întinse ca praştia de nababii care nu văd în cele două monumente naturale decât bani, afaceri şi poziţii.
Mai mult, culmile Bucegilor sunt pricină de litigiu. Zona este revendicată de două entităţi administrativ-teritoriale, Consiliul Judeţean Prahova şi Consiliul Judeţean Dâmboviţa. Neînţelegerile par să nu aibă finalitate. Până acum, platoul Babele-Sfinxul a fost administrat de oraşul Buşteni. Autorizaţiile de construcţie, documentele premergătoare demarării lucrărilor au fost realizate în Prahova. Vorbim de Cabana Floare de Colţ şi Baza Salvamont de la Baba Mare. Nu-ţi vine să crezi că tocmai o astfel de unitate, de obicei deservită de iubitori ai naturii curate, ai muntelui, au dorit unii să troneze în vârful muntelui, într-o zonă de protecţie maximă. Asta în condiţiile în care există acum o sumedenie de puncte Salvamont. Numai în Dâmboviţa sunt două locaţii de acest tip, la Peştera şi Zănoaga, plus Centrul Naţional Salvamont de lângă Cabana Padina, un loc unde nu ştim ce se mai întâmplă în afară de faptul că sunt cazaţi turişti şi curtea are aspect de depozit.
Ba chiar, am aflat, pe Platoul Bucegilor s-a pus la dispoziţie teren pentru construcţia unui schit sau a unei mănăstiri. Turiştii care urcă la Babele pleacă cu impresii neplăcute când văd haosul din acel perimetru. Cum omul, atent doar la câştig, a transformat zona într-un şantier, într-o groapă de gunoi. Lucrările la unele imobile au fost sistate de ani buni. Clădirile, ridicate până la un anumit stadiu şi abandonate, crează o imagine sinistră.
Acum, autorităţile au pornit un set de verificări, anchete, să vadă ce se întâmplă, unde zace plăpândul adevăr. Cum s-a construit, pe baza căror documente, aprobări, implicări… Dâmboviţa pare să nu renunţe la dreptul său asupra Babelor şi a Sfinxului. Lupta este dură. Prahova este un judeţ puternic, încărcat de oameni cu bani, poziţii, interese şi relaţii. Este greu să pui stavilă torentului creat de corupţie, oricât de mult ar lucra DNA la acest obiectiv. Că este aşa, vedem doar cu ochiul liber, fără să pătrundem cu privirea în măruntaiele acestui monstru.
