SEMIZEII 

Nu știu de ce în România cel mai mult contează acum castele magistraților. Am văzut că în țările civilizate procurorii și judecătorii sunt simpli slujbași ai dreptății, nu sunt priviți, ca la noi, cu aură de semizei, de indivizi care plutesc două palme deasupra pământului.

De unde teama, frica,lingușeala, ploconeala, plecăciunile pe lângă onorabilii procurori? Probabil pleacă de la reflexul de autoapărare a celor care bagă mâna prea mult, a celor care fură instituționalizat.

Așa s-au dezvoltat anticorpiii numiți procurori prea mult,exagerat, transformându-se în balauri care, cred cei mai mulți, nu iartă nimic. Organismul social este tulburat, nu mai recunoaște democrația, o confundă cu dictatura.

Societatea a dus la dezechilibre majore în comportamentul nostru dar și al magistraților care se simt de neatins.Peste tot nu se vorbește decât de procurori.DICOOT,DNA și alte structuri puse pe pedepsit cu orice preț.La normă.Nici pe vremea comunismului nu se întâmpla ca acum.

Avem acum în România o categorie socio-profesională care își hrănește mândria, orgoliul, superioritatea din spaima noastră de a nu greși. Politicienii sunt primii la ton. Ei au învăluit democrația în sunet de cătușe.