Presa, ca o ghilotină modernă 

Constat, cu părere de rău, că anumiţi confraţi de breaslă din România şi-au uitat menirea de jurnalişti, de martori şi comentatori ai clipei, de păzitori ai valorilor, de câini de pază ai democraţiei şi au devenit, nu ştiu la a cui comandă, un soi de călăi, de maeştri ai torturii verbale. Toată lumea comentează şi se lamentează în fel şi chip, cei nebăgaţi în seamă de anumite structuri, până mai ieri-alaltăieri, fac spume la gură, vor sânge cu orice preţ. Ar trage şi cu puşca dacă li s-ar permite. Presa, pe zi ce trece, îşi uită rolul. Între două spoturi publicitare pentru cine ştie ce cuţite, biciclete medicinale şi pastile diuretice sau alifii pentru dureri de mijloc, nu vedem decât dialoguri fără nicio temă, damfuri de otrăvuri, unele abjecte şi naive. Umplutură! Stăm adiba cu ochii pe DNA, să vedem cine mai intră sau cine mai iese ori nu mai iese de acolo.

Existenţa noastră se rezumă numai la reţineri şi arestări, descinderi, percheziţii, depoziţii, denunţuri şi anunţuri. Am devenit cenuşii. Nu ştim să-i lăsăm pe fiecare să-şi facă treaba, democratic, după lege, iar noi să căutăm soluţii de mai bine sau pe oamenii care le deţin. Ne interesează mai mult Udrea, Dragnea, Greblă, Băsescu şi alte figuri stinse sau aflate la ultima pâlpâire, în timp ce dolarul se umflă, în Ucraina lucrurile nu se calmează deloc, agricultura românească merge târâş-grăpiş, iar preţul la benzină şi gaze se află din nou în creştere.

Parcă suntem pe vremea Comunei din Paris. Construim ghilotine şi ne bucurăm când cad capete. Ne-am descoperit o natură bolnăvicioasă, aceea de a ne hrăni cu necazurile altora. Este mai simplu să stăm şi să comentăm ore în şir, zile la rând, despre faptele unora pe care noi i-am urcat în jilţurile puterii.

În loc să-i ignorăm, să sufere mai mult, şi să lăsăm legea să-şi ducă misiunea până la capăt, stăm şi lălăim, croşetăm ciorapi. Cred că şi în ziua în care s-ar deschide pământurile, să ne înghită pe toţi, păcătoşi ce suntem, la televiziunile româneşti breaking news-urile ar fi tot despre reţinerea unui parlamentar de către DNA.