Plaga democraţiei 

Bietul cetăţean este bulversat. Nu ştie ce să mai creadă despre politică, despre administraţie, despre viaţă, când vede cum atâţia aleşi sau unşi prin varii instituţii, rapid, îşi sporesc averile. Îi vezi cum trec în doi-trei ani, de la o amărâtă de maşină luată la mâna a doua, la limuzine de lux.  Răsuflă omul simplu, dar nu chiar a uşurare, ci a amar, când vede că cei puşi să ne conducă sunt ridicaţi de acasă sau de prin birourile somptuoase de mascaţi şi duşi la răcoare.

Primarul de la Butimanu este cel mai proaspăt exemplu pentru Dâmboviţa. Dar nu este singurul băgat la bulău şi nici ultimul care ar merita acest tratament. Nu mi-am propus să înşirui aici numele celor aflaţi după gratii sau condamnaţi cu suspendare şi nici pe cei care stau la rând. Sunt destule localităţi din Dâmboviţa în fruntea cărora se află câte un „general”. Un tip sau o tipă, aleşi pe criterii de gest reflex, care sfidează tot ce mişcă în jurul lor pentru a atinge suprema îmbuibare, pentru a acapara totul.

Sunt primari care împreună cu găştile de consilieri şi ajutaţi de contabili, secretari, casieri şi diferite specimene de referenţi rad totul. Democraţia, pentru ei, este ca o varză din care mănâncă iepureşte. Un mod de a aduna, haiduceşte, tot ce se poate. Şi ne mai mirăm de ce rămânem pe loc, de ce politica a alunecat pe panta neîncrederii! Asta este o cauză. „Generalii” în haine de primar sau diferiţii şmecheraşi cu diplome de doctori puşi şefi peste nevoile noastre. De unde să pornească schimbarea?