MEDITAȚIE CRUDĂ 

Trăim întro societate nebună. Plictisită. Rutinată. Debusolată. Pregătită mai mult pentru a face rău de cât bine.

Un nemernic și-a spânzurat cu sânge rece fetița de patru ani. Pensionarii din Pitești cer eutanasierea câinilor maidanezi.

Băsescu se pupă cu Ponta.Economia duduie de neîncredere. Grozavu nu va mai fi președinte la CJ Dâmbovița. Se știa de mult.

Boriga este încă în corzile justiției. Florin Popescu a luato la vale. E greu. Se duce repede.

Vine Paștele! Nebunie, ca de obicei. Spiritul s-a amestecat cu poftele. Ce iese știm. Amețeală. Bălăbăneală. Intoxicație.

Aglomerație la supermarket. Sărăcia trebuie drogată măcar în aceste zile. Să nu mai știe de ea. Englezii se tem de români. Cred că îi invadăm. Le stricăm rasa.Le terminăm berea.

Nord-coreenii se joacă de-a războiul atomic. Ține de foame. Un mod de a cere pomană.Te guduri lătrând.

Mieii încep să circule mai abitir ca oricând. În portbagaje, pe la șefi. Tainul de sărbători. Semnul de nu mă uita.

Trăim întro societate nebună. Nici nu simțim. Nu mai vrem.Nu mai putem. Ne convine așa. Care pe care.

Credința undeva la subsol. De nevoie. Obișnuință. Vagă speranță. Se leagănă după trebuințele noastre.