MAGNIFIC: Descoperă frumuseţea de neegalat a „pietrelor vii”, formaţiuni ciudate care… cresc după ploaie! FOTO

Postat la: 9:21, 15 iulie 2015 de către Adriana Raceanu

Nicu Posta, Ileana Bocanciu, Roxana Stăncescu și Ionel Glodeanu, membri ai Asociaţiei Chindia Jurasic Park, au plecat într-o duminică, înarmaţi cu informaţii şi împinşi de curiozitatea specifică unor pasionaţi de geografie, pe Valea Bizdidelului, chiar de la vărsarea acestuia în Ialomița și au urcat, mergând efectiv prin apă, până în satul Măgura ca să fotografieze pietrele cu structura unor trovanţi şi pe cele cu forme cât mai curioase. Şi au avut ce fotografie, după cum puteţi observa în imaginile alăturate.

Dar, ce sunt trovanții ?

Trovanți se găsesc în mai multe regiuni din țară: Dealul Feleacului (Cluj), Cașolț (Sibiu), Hășdat (Hunedoara), Aluniș-Bozioru (Buzău), dar și în județul Dâmbovița, în depresiunea Pucioasa. Un studiu științific al acestor formațiuni a fost elaborat de profesorii Vasile Loghin, Eduard Păunescu și George Murătoreanu și publicat în Analele Universității Valahia din Târgoviște în anul 2005.

Termenul de „trovant” este specific literaturii geologice și a apărut pentru prima dată în România în anul 1907 în lucrarea celebrului naturalist Gheorghe Munteanu Murgoci, lucrare numită „Terțiarul în Oltenia cu privire la sare, petrol și ape minerale”.

Localnicii le numesc „pietre vii” și le consideră realmente „pietre care cresc” susținând că, după o ploaie mai lungă, din nisipul umed răsar mici trovanți (numiți popular „păpuși”), iar pietrele de dimensiuni mai mari chiar cresc. Rocile de dimensiuni mari se mai numesc și „dorobanți” sau „bălătruci”, iar imaginile din cariera Costești dovedesc mărimea acestor pietre.

Practic, acești trovanți sunt un conglomerat de pietricele de dimensiuni foarte mici–milimetrice, centimetrice–legate între ele printr-un ciment carbonatic. Din punct de vedere științific, aceste formațiuni sunt numite concrețiuni grezoase, ar avea o vechime de peste 6 milioane de ani și ar fi apărut datorită cimentării nisipului, posibil pe fondul unor manifestări seismice, generatoare de temperatură ridicată.

Căutările vor continua

Toate fotografiile realizate de pasionaţii călători dâmboviţeni pe Valea Bizdidelului vor fi transmise, ca bază de studiu, Cercului de Geografie „George Vâlsan”, cerc deschis pe lângă Facultatea de Geografie a Universității „Valahia” din Târgoviște.

Potrivit coordonatorului Chindia Jurasic Park Nicolae Posta, într-o viitoare etapă, se va continua căutarea în zona superioară a pârâului, de la satul Măgura până la izvoarele aflate sub plaiurile comunei Talea din județul Prahova. Un popas mai lung îl vom face la „Malu de răsună”, punct pitoresc menționat de Alexandru Vlahuță în a sa lucrare „România pitorească”.

În drumurile lor prin țară, pasionații călători dâmbovițeni au oprit și la cariera de la marginea localității Costești din județul Vâlcea, localitatea cea mai cunoscută pentru aceste forme ciudate.