Drumuri paralele
Aţi văzut cum stau lucrurile în România? Cum se obţin diplome pe bandă rulantă, doctorate, masterate, studii la Academii de Informaţii, la Colegiul de Apărare al Ţării şi ale instituţii dedicate doar marilor aleşi ai neamului? O spuse, cum le place unora să accentueze, „cu subiect şi predicat” un fost ministru! Teodorovici. S-a trezit omul acasă cu o diplomă că a absolvit nu ştiu ce curs pe la SRI, deşi el nu a trecut pe acolo!
Sunt puţini parlamentari, foşti şi prezenţi, care nu sunt şcoliţi prin astfel de instituţii de forţă şi care nu au adunat la mapă diplome de absolvenţi ai înaltelor academii ce le atestă calitatea „sângelui de culoare albastră”. De ce, oare, iubiţii noştri aleşi trebuie să urmeze şi astfel de cursuri nu ştiu. Poate o ştiu ei!
Nu am observat că ţara ar merge mai bine, că râgâim de îndestulare, că rămânem extaziaţi la discursurile demnitarilor! Nu am remarcat ceva sclipiri în gloata politică de până acum. Probabil, prin acele şcoli, capătă alesul neamului ceva cunoştinţe în spionaj, contraspionaj, delaţiune, interceptări, învaţă cum să se apere de duşman, cum să ne manipuleze mai cu spor…
Dar, cu ce îl încălzesc toate treburile astea pe bietul român? Noi parcă i-am trimis în Parlament să facă legi mai bune, să pună economia pe picioare, nu să înveţe cum să ne înfigă microfoanele sub cămaşă sau cum să detecteze vreun spion. Avem destui specialişti pentru lucrurile astea!
Nu cred că ne mai revenim. Suntem condamnaţi să fim conduşi de demagogi de carieră, de tipi care dorm având sub pernă maldărul de diplome cu ajutorul cărora şi-au construit castele, şi-au pavat propriile drumuri, pe care românul de rând nu are voie să facă nici măcar… autostopul!
Ion Obăgilă
