DEPUTAT PSD: Drepturile cetăţenilor vor fi mai bine protejate în faţa procurorilor şi judecătorilor!
România are nevoie de o justiţie puternică şi imparţială, iar modificările legislative propuse răspund acestui deziderat, spune deputata PSD de Dâmboviţa Claudia Gilia – membră în Comisia Juridică. În susţinerea afirmaţiilor sale, parlamentara a punctat câteva dintre schimbările care vor reforma sistemul judiciar românesc. Claudia Gilia a explicat, de la început, că preşedintele ţării nu a fost eliminat din schema de numire a procurorilor de la cele mai înalte instanţe, cum greşit s-a vehiculat în spaţiul public. De asemenea, afirmă deputata PSD de Dâmboviţa, modificările ce vor fi aduse pachetului de legi privind justiţia nu urmăresc să ştirbească autoritatea magistraţilor, dar este nevoie şi ca drepturile cetăţenilor să fie protejate în faţa deciziilor pe care procurorii sau judecătorii le pot lua cu rea credinţă sau dintr-o gravă neglijenţă.
„Modificările la aceste legi au fost trimise spre avizare Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii. De asemenea, la dezbaterile care vor avea loc în Comisie, vor fi invitaţi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, ai Ministerului Public, Asociaţiei Judecătorilor, Asociaţiei Procurorilor, Uniunii Naţionale a Barourilor din România, specialişti de la Academia Română – Institutul de Cercetări Juridice, dar şi specialişti din mediul academic.
Realităţile şi nevoile din sistemul judiciar s-au schimbat parţial de la momentul în care aceste legi au fost adoptate, impunând reformarea cadrului normativ. Este nevoie în societatea românească de asigurarea unei justiţii independente, dar şi de garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, precum şi de asigurarea unui management coerent, eficient şi responsabil al conducerilor instanţelor şi parchetelor, prin intermediul unor instrumente specifice, în vederea îmbunătăţirii performanţelor din sistemul judiciar.
Este imperios necesar să se găsească soluţii legislative eficiente, care pot îmbunătăţi activitatea şi organizarea sistemului judiciar, a cărui calitate depinde în mod esenţial de calitatea resursei umane care realizează actul de justiţie, în toate dimensiunile sale – cunoştinţele profesionale, echilibrul, maturitatea, seriozitatea, imparţialitatea.
Modificarea cadrului normativ este determinată şi de faptul că instituţiile implicate în gestionarea sistemului judiciar s-au confruntat cu o serie de dificultăţi, rezultate fie din neclaritatea dispoziţiilor legale sau chiar determinate de existenţa unui vid legislativ în anumite domenii punctuale.
Prin dezbaterile care se vor derula în Comisie, dar şi prin punctele de vedere care vor fi exprimate în plenul Camerelor, ne dorim îmbunătăţirea cadrului normativ care reglementează sfera justiţiei în România”, precizează deputata PSD Claudia Gilia.
Modificări propuse Legii 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor
– Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie să fie de 4 ani, faţă de 2 ani, plus stagii de pregătire practică de câte 6 luni după primul an de cursuri.
– Examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii va cuprinde nu doar proba teoretică şi cea practică, ci şi un examen psihologic şi un interviu.
– Repartizarea judecătorilor şi procurorilor stagiari se va face pe locurile disponibile în funcţie de opţiune şi nota finală de absolvire, care va fi compusă din media de la examenul de absolvire şi media rezultată din evaluările realizate pe durata studiilor în cadrul INM în proporţie de 60/40, faţă de însumarea celor trei medii de la sfârşitul fiecărui an de studiu şi de la examenul de absolvire, cum este în prezent.
– Numirea în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel se face numai prin concurs sau examen. Comisia va fi numită de Secţia pentru Judecători a CSM, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
– Numirea preşedinţilor, vicepreşedinţilor şi preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face din rândul judecătorilor care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar.
– Procurorul general, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general DNA, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, precum şi procurorul şef DIICOT şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a CSM, dintre procurorii cu o vechime minimă de 10 ani, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitate de reînvestire o singură dată. Revocarea acestora din funcţie se face de către CSM – Secţia pentru procurori, care se poate sesiza din oficiu ori la propunerea ministrului Justiţiei. În prezent, pot fi revocaţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM.
– Au fost definite mai clar noţiunile de neglijenţă şi rea-credinţă a judecătorului şi procurorului.
Modificări propuse Legii 304/2004, privind organizarea judiciară
– Hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării, urmând ca, în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori. Hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale.
– În cadrul Parchetului General, se va înfiinţa o direcţie pentru investigarea infracţiunilor săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri CSM, precum şi judecătorii şi procurorii militari.
Modificare propusă Legii 317/2004, privind Consiliul Superior al Magistraturii
– Înfiinţarea Consiliul Naţional de Integritate a judecătorilor şi procurorilor.
