DEMERS: Deputatul PSD Corneliu Ştefan, alături de organizaţiile de pensionari 

Deputatul PSD de Dâmboviţa Corneliu Ştefan demonstrează, prin luările de cuvânt, întrebările şi interpelările adresate membrilor Guvernului, că se implică pentru rezolvarea unor probleme de natură socială şi economică existente în judeţ. În ultima sa interpelare, deputatul supune atenţiei ministrului Finanţelor Publice – Viorel Ştefan un caz ridicat de organizaţiile persoanelor vârstnice din Dâmboviţa şi nu numai: lipsa garantării de către stat a depozitelor Caselor de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor.

După ce expune clar, concis, pertinet problematica sesizată, deputatul Corneliu Ştefan solicită ministrului Finanţelor Publice să analizeze posibilitatea modificării Legii 311/2015, privind schemele de garantare a depozitelor şi Fondului de garantare a depozitelor bancare, astfel încât Casele de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor să iasă din categoria entităţilor cărora statul nu le mai garantează depozitele constituite în bănci.

„Odadă cu adoptarea Legii 311/2015, depozitele Caselor de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor (CARP ) nu mai sunt garantate de stat. S-a ajuns în această situaţie întrucât Casele de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor au fost asimilate Instituţiilor Financiare Nebancare (IFN), cu toate că nu se poate pune semnul egalului între activităţile desfăşurate de aceste entităţi.

Este adevărat, Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor acordă împrumuturi, dar nu tuturor cetăţenilor, ci numai membrilor săi, oameni care, din cauza vârstei înaintate şi, de foarte multe ori, din cauza veniturilor mici, nu au acces la sistemele de creditare ale băncilor. Vorbim, totodată, de împrumuturi la dobânzi aproape simbolice, astfel încât să-şi permită un credit chiar şi cei mai nevoiaşi dintre pensionari.

Se observă, aşadar, în activitatea CARP, un scop caritabil, de într-ajutorare şi protecţie socială a unei categorii de persoane vulnerabile. În schimb, nu se poate spune acelaşi lucru despre activitatea IFN-urilor, care, pur şi simplu, vând bani, percepând dobânzi şi comisioane ridicate. Şi, atunci, cum să punem semnul egalului între CARP şi IFN?

Domnule ministru,

Atrag atenţia asupra unei alte deosebiri majore între cele două entităţi. CARP-urile sunt asociaţii cu „caracter civic, persoane juridice de drept privat cu caracter nepatrimonial, non-profit, cu scop de caritate, de într-ajutorare mutuală şi de asistenţă socială”, în timp ce IFN-urile sunt societăţi comerciale pe acţiuni, ceea ce înseamnă că îşi desfăşoară activitatea cu scopul de a obţine profit.

În altă ordine de idei, Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor acordă membrilor săi sprijin bănesc nerambursabil pentru decontarea cheltuielilor generate de tratament medical, deces, situaţii-limită neprevăzute etc. În schimb, nicio Instituţie Financiară Nebancară din România nu desfăşoară astfel de activităţi cu caracter umanitar. Şi, atunci, cum putem să punem semnul egalului între CARP şi IFN?

Domnule ministru,

Având în vedere considerentele expuse, vă solicit să analizaţi posibilitatea modificării Legii 311/2015, privind schemele de garantare a depozitelor și Fondul de garantare a depozitelor bancare, în sensul exceptării Caselor de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor din categoria entităţilor cărora statul nu le mai garantează depozitele constituite în bănci.

CARP sunt entităţi atipice. Sunt şi asociaţii (înfiinţate în baza OG 26/2000), şi instituţii financiare nebancare (conform Registrului de Evidenţă al Băncii Naţionale a României), însă, potrivit prevederilor Legii 311/2015, sunt tratate numai ca IFN-uri, ceea ce crează un tratament diferenţiat între structurile asociative nonguvernamentale, unele dintre acestea având în continuare depozitele bancare garante de stat”.