DÂMBOVIŢA: Trei aleşi liberali au încălcat directiva partidului şi au venit la şedinţa CJ
Şedinţa Consiliului Judeţean Dâmboviţa din această dimineaţă nu a fost lipsită de surprize. Trei consilieri PNL au participat la lucrările în plen, deşi partidul a anunţat aseară, printr-un comunicat de presă remis în jurul orei 22:00, că aleşii liberali vor lipsi, în semn de protest faţă de repartiţia discreţionară a fondurilor către primării. În speţă, 14 unităţi administrativ-teritoriale conduse de edili PNL nu au primit niciun ban la ultima rectificare bugetară din acest an. În final, după primul punct de pe ordinea de zi, au rămas în sală doar doi dintre consilierii PNL, respectiv Adrian Stan şi Dănuţ Tică, Teodor Buta alegând să părăsească şedinţa, imediat ce a primit un apel telefonic, cu siguranţă de la partid.
Adrian Stan a motivat, printr-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, că a ales să participe la şedinţă în semn de respect faţă de dâmboviţenii care i-au încredinţat votul lor în iunie 2016. „32% dintre dâmboviţeni ne-au dat mandat să-i reprezentăm în CJD, nu să ne ascundem după comunicatele de presă postate la miezul nopţii pe reţelele de socializare”.
La rândul său, Dănuţ Tică a cerut lămuriri cu privire la reparţizarea fondurilor. Nemulţumit fiind de explicaţiile preşedintelui Adrian Ţuţuianu şi ale vicepreşedintelui Alexandru Oprea, a votat împotrivă. La fel a procedat şi colegul său, Adrian Stan. Rectificarea bugatară a trecut însă în formula propusă de Executiv, fiindcă PSD are în CJ Dâmboviţa suficienţi consilieri cât să nu conteze decât în rare cazuri votul PNL.
ALEXANDRU OPREA
Noi am centralizat solicitările primite de la unităţile administrativ-teritoriale din judeţ şi am făcut mai mult decât ne obligau prevederile legale. Pe data de 8 decembrie, am convocat la sediul Consiliului Judeţean toţi ordonatorii de credite pentru a stabili criteriile în baza cărora vom face repartiţia. Au fost prezenţi 74 de reprezentanţi ai unităţilor administrativ-teritoriale. Spre surprinderea noastră, ceilalţi nu au participat la această întâlnire şi am considerat că, dacă nu ne-au onorat cu prezenţa, nu îi interesează repartiţia acestor sume.
După ce am făcut această centralizare a solicitărilor unităţilor administrativ-teritoriale, suma depăşea 350 de miliarde de lei, am făcut solicitare la Direcţia Finanţelor Publice, pentru a vedea valoarea arieratelor şi ne-a fost comunicată o valoare pe data de 31 octombrie şi, împreună cu cei care au participat la această şedinţă, am stabilit criteriile.
Am stabilit că vom aloca, aşa cum prevede şi legea, pentru stingerea arieratelor, un nivel maxim de 150.000 lei. Pentru confinanţarea instituţiei locale la proiectele cu finanţare europeană, o sumă maximă de 300.000 de lei. Şi pentru cofinanţarea proiectelor de dezvoltare locală, am stabilit o sumă maximă de 50.000 de lei.
În baza acestor criterii, am centralizat şi am repartizat sumele, cu precizarea că unele unităţi administrativ-teritoriale, şi pot da exemplu comuna Lunguleţu, au spus că nu le trebuie sumele respective. Au mai fost unii care au spus la fel, apoi s-au răzgândit. Acesta a fost mecanismul în baza căruia s-a fundamentat această repartizare.
Altă precizare pe care vreau să o fac. Am avut o solicitare, la comisii, din partea unui consilier PNL, de formaţie tehnică, prin care îmi cerea să fac negocieri. I-am spus că, în ceea ce mă priveşte, nu pot fi copărtaş la infracţiuni de constituire a unui grup infracţional organizat şi nici de trafic de influenţă. Drept pentru care, am respectat prevederile legale, am făcut convocarea… Până la urmă, este o decizie asumată de cei îndrituiţi să o facă.
ADRIAN ŢUŢUIANU
Trebuie să fim atenţi la tot ce spune hotărârea aceasta. O parte din sumă a fost repartizată prin Direcţia Finanţelor Publice, după o formulă prevăzută de lege. În baza acesteia, nicio unitate administrativ-teritorială nu a fost lipsită de vreo sumă la rectificarea bugetară. Deci, nu este adevărat că unii nu au primit nimic.
Am ţinut cont şi de alte resurse financiare pe care le punem la dispoziţia unităţilor administrativ-teritoriale, prin diverse modalităţi şi vă dau trei exemple: contractele de asociere pentru drumuri, contractele de asociere pentru planurile urbanistice şi contractele pentru susţinerea unor centre de asistenţă socială, pe care eu le-am susţinut foarte serios din 2012.
Pentru reîmprospătarea memoriei tuturor. În anul 2012, centrele medico-sociale Niculeşti şi Bucşani, localităţi care erau conduse de primari PSD, nu aveau plătite salariile de şase luni de zile, pentru că fostul preşedinte al Consiliului Judeţean a considerat că în acest mod poate constrânge pe unul sau pe altul.
Astăzi, vă dau două cifre. Pentru Centrul Medico-Social de la Ulieşti, am alocat 200.000 de lei în anul 2016, iar Centrul Medico-Social de la Răcari, că l-am văzut foarte activ pe domnul primar Caraveţeanu, a primit 1.535.000 de lei, ca să poată dânsul să dea, toată campania electorală, găleţi, greble, roabe cetăţenilor din localitate.
Ţinând cont de modul în care unii colegi primari fac acest lucru, trebuie să ne gândim anul viitor să-l susţinem mai puţin, decât să cumpărăm roabe şi greble prin localităţi. Fiecare cetăţean îşi poate cumpăra propria unealtă pentru uzul gospodăresc. Eu nu mai vreau să-i lăsăm pe unii să-şi facă de cap şi foarte multă gălăgie.
Apoi, drumul Lunguleţu-Ghergani este un drum care deserveşte şi locuitorii din oraşul Răcari. Nu vă mai spun că am plătit arierate, din 2012, la Răcari, de peste 60 de miliarde de lei vechi. Fac referire la Răcari, pentru că l-am văzut pe domnul primar foarte activ în comentarii.
La Bezdead, am finalizat proiectul tehnic şi am şi adjudecat lucrarea de pe drumul judeţean de la Costişata până la Prahova. Tot la Bezdead, este aproape de finalizare căminul cultural. Trebuie să ţinem cont de toată lumea şi să încercăm să sprijinim pe fiecare, în măsura posibilităţilor. Eu nu am să fac niciodată diferenţe între localităţi, pentru că mă interesează cetăţenii.
Mai sunt trei situaţii speciale pe care trebuie să le aveţi în vedere. Localitatea Malu cu Flori riscă să dea banii înapoi pe un proiect cu finanţare europeană – 2,5 milioane de euro, pentru că nu are banii necesari realizării decontărilor finale şi i-am asigurat o parte din aceşti bani. În aceeaşi situaţie se află şi localitatea Pietrari, care dacă nu face decontarea riscă să piardă finanţarea pe proiectul european, şi unitatea administrativ-teritoarială Conţeşti. Nu puteam să-i las să fie în situaţia de a restitui toţi banii înapoi pe proiectele europene. Îmi pare rău, vizavi de componenta politică, dar primarii PNL de la Malu cu Flori şi Pietrari au aruncat proiectele astea în necaz. Foştii primari. Din fericire pentru populaţia de acolo, nu mai sunt.
Niciun un primar, nici măcar cei care au primit bani acum, nu este mulţumit. Fiecare se consideră îndreptăţit mai mult decât altul.
DĂNUŢ TICĂ
Eu v-am întrebat punctual de ce, dumneavoastră aţi dezvoltat ca întotdeauna, cu trimitere, cum ştiţi să o faceţi foarte bine. Nu vreau să intru în nicio polemică du dumneavoastră, vă respect şi cer acelaşi respect. Aşa cum au făcut şi Finanţele Publice, de ce din acei bani puţini, de ce nu aţi dat tuturor? Mă rog, este explicaţia dumneavoastră şi voi vota în consecinţă. Problemele din fiecare localitate le ştim şi noi, că suntem din judeţ.
