COMANA, MĂNĂSTIREA DINTRE APE! Așezământul monahal a fost ctitorit de Vlad Țepeș în anul 1461. VEZI VIDEO! 

Situată la 35 de kilometri de Bucureşti, în judeţul Giurgiu, Mănăstirea Comana, ctitorită de domnitorul Vlad Ţepeş în anul 1461, este şi astăzi un loc magnific, rămas nouă moştenire din vremea când poveştile se împlineau aievea, cum poetic s-a exprimat istoricul târgoviştean Vasile Lupaşc.

Locul pe care a fost înaltata manastirea era odinioara o insula, în mijlocul mlastinilor, iar accesul se facea pe o poarta aflata in nordul incintei, dupa ce se traversa un pod de lemn, usor de incendiat la vreme de primejdie.

Alegerea locului de ridicare a ctitoriei a fost determinata de existenta zidurilor vechii manastiri, ruinate la aceea data, dar destul de puternice, pentru ca, refacute, sa asigure protectia noii constructii. Radu Serban cladeste în aceasta incinta o biserica cu hramul Sf. Nicolae.

VEZI VIDEO

Arhidiaconul Paul de Alep, care l-a însoţit pe patriarhul Macarie de Antiohia ìn calatoria acestuia ìn Tara Româneasca si Rusia, a lasat ìn relatarea calatoriei sale câteva informatii privitoare la Sfânta Manastire Comana, asa cum arăta ìn anul 1657:

„Aceasta manastire este asezata ca ìntr-o insula, fiind ìnconjurata de lacuri si de balti, de ape si de mocirla de nepatruns. Si nu este nici un drum care sa duca spre ea, noi ìnsine trecând prin ele cu corabiile. Ei spun ca, daca ìmparatul ar veni sa poarte razboi ìmpotriva ei cu ìntreaga lui armata, n-ar fi ìn stare sa o biruie, lucru ce pare adevarat, caci pozitia este foarte puternica si bine ìntarita, ìntre lacuri care nu ìngheata niciodata, chiar ìn iarna cea mai aspra…”

Manastirea Comana s-a aflat în centrul atentiei în timpul luptelor antiotomane din 1657-1662, precum si în vremea razboiului ruso-austro-turc din 1768-1774. În decembrie 1769 Comana a fost asediata timp de trei zile de un detasament turcesc din Giurgiu si a asistat la trista soarta a voluntarilor români care au pierit încercând sa salveze manastirea, condusi fiind de Pârvu Cantacuzino, din neamul lui Draghici Cantacuzino, nepotul de fiica al lui Radu Serban. Afectata de razboaie si de proasta gospodarire, manastirea s-a degradat treptat. Cezar Boliac a consemnat în anul 1860, când a vizitat Comana, în vederea secularizării averilor mănăstireşti, că ansamblul monahal se afla într-o stare jalnică.

În anul 1932 se construieste în incinta Manastirii Comana Mausoleul Eroilor cazuti în Primul Razboi Mondial în luptele de pe Neajlov, construirea acestuia fiind facuta la indicatia marelui istoric Nicolae Iorga.

Biserica, grav afectata de cutremurele din 1977 si 1986, a fost consolidata în întregime în 1988 – 1990, iar la întâi august 1992, cu binecuvântarea si la initiativa Preafericitului Parinte Patriarh Teoctist, Manastirea Comana a fost redeschisă, dupa aproape 130 de ani de la secularizarea lui Cuza.

În prezent, Mănăstirea Comana se găseşte în plin proces de restaurare şi punere în valoare, proiect finanţat de Uniunea Europeană şi Consiliul Judeţean Giurgiu. Lucrările, care se ridică la 30 de milioane de lei, urmează să fie finalizate în toamna anului 2014.

Am plecat cu părere de rău din acest loc binecuvântat de Dumnezeu, fiindcă am găsit aici liniște, căldură sufletească și adevărată credință creștin ortodoxă. I-am promis părintelui stareț Mihail că vom reveni la Comana atunci când lucrările de restaurare vor fi gata, să vedem cum a fost șlefuită bijuteria construită pe malurile Neajlovului de domnitorul Vlad Țepeș.