Verticalitatea, ca o cocoașă 

Politica, dintotdeauna a avut apucături de cocotă. Adică, una spune, alta iese.Te cuprinde dezgustul, te ia cu leșin de la burtă când îi vezi pe mamelucii din politica românească cum trudesc pe câmpul jegos al jocurilor de interese.Țara contează mai puțin chiar dacă ei dau zor cu dragostea lor pentru neam. Sictir!

Vine Ponta la putere. Și ce dacă. Vi-se pare că are alt gust, altă aromă. Aș! Aceleași apucături. Se văzură cocoțați în birja puterii și uitară că au stat vreo opt ani în opoziție. Credeam că au învățat ceva din experiența asta. De unde. Vin cu ambiții, cu orgolii și alte chestii de pus în rama demagogiei. Păi, nu zicea Ponta că nu are ce să mai discute cu trădătorii! Na, că-l nimeriră din prima pe nașul Oprea, de la UNPR.

Când am auzit și cine va fi ministrul de interne, am zis, se rostogolește Iliescu de viu în mormânt și toți psdiștii pur sânge vor scuipa în sân. Păi, neica Rus era într-o altă gașcă, nu prea am auzit că ar mai fi apărut în față atâta amari de ani, și acu, hop, ministru. Doamna de la Educație a dat un ban la jumătate din cabinetul Ponta, ca șefă la Universitatea Dimitrie Cantemir. Georgescu, de la Finanțe e cam dugos. Să vedem ce-o ieși. Dar nu cred în minuni. Deja s-a pornit prost. Știe tătucul Iliescu ce știe. Așteptăm să apară la rampă Băsescu. Deocamdată, clocește.Concluzia: Guvernul plecă la drum oarecum cocoșat. Nu de probleme, ci de prea multe interese.