Păcăleala cu… uninominalul 

Am avut în 2008 alegeri cică uninominale… Ce farsă! Ce fanfaronadă! Comedie în toată regula. Lăsau să se înţeleagă politrucii cu bani că a venit clipa adevărului, că ei, salvatorii neamului, cocoţaţi acolo, în vârf, pe principii doar de camarila lor ştiute, se vor pune la jugul trudei pentru ţară. Şi, când colo, ce să vezi? Au dat bir cu fugiţii. Dracu i-a mai văzut prin satele pline de prostime ce a stat cu mâna întinsă la pui, găleţi şi poveşti!

Unii au tulit-o de tot. Alţii, mai trec aşa, când îşi aduc aminte. Am avut şi noi vreo doi uninominali din ăia cu bani mulţi. Mircea Andrei şi Bogdan Cantaragiu.

Amândoi de la PDL. Asta contează mai puţin. S-au dus unde i-a chemat partidul. Lasă-l încolo de popor alegător! Ce, pentru asta au cotizat ei?

Mircea Andrei face jocurile prin Argeş. Cantaragiu aflai că, după ce pescui cu Păsat prin Giurgiu, acum plantează copăcei prin Bucureşti.

Ai uitat, domn’ deputat, cine te-a ales şi te-a trimis în Parlament? Fraierii din sudul judeţului Dâmboviţa! Gloata de primari PDL pe care i-ai procopsit cu nişte tobogane şi leagăne, dar nu degeaba. Să mai pupi şi la anu’! Dar, nu se ştie. Dacă are balta peşte…

Ion Obăgilă