DÂMBOVIŢA: Staţiunea Padina-Peştera, lungul drum de la teorie la practică 

De ani de zile, autorităţile judeţene se tot chinuie să pună în valoare zona montantă dâmboviţeană a Bucegilor. S-au produs, pe bani grei, planuri, masterplanuri de dezvoltare, s-au organizat colocvii, simpozioane, conferinţe. Pe platoul Padina-Peştera au descins miniştri, parlamentari şi tot soiul de factori cu responsabilitate în domeniul dezvoltării şi alocării de fonduri, dar, până acum, nimic! În munţi nu a apărut mult dorita staţiune montană în stil elveţian, menită să eclipseze oraşele de dincoace de masivul muntos, Buşteni şi Sinaia. Mulţi dau vina pe intereselele celor din Prahova şi Braşov, care îşi apără cu străşnicie domeniul şi care ar depune eforturi pentru ca, în Dâmboviţa, să nu apară nimic excepţional, care să îi concureze.

Mai intervine, spun alţii, şi Consiliul Ştiinţific al Parcului Natural Bucegi, al cărui teritoriu aflat în administrare se află în cea mai mare parte în Bucegii dâmboviţeni, care a tot împiedicat dezvoltarea durabilă a zonei montane. Toate proiectele de până acum, încă de pe vremea când la conducerea judeţului se aflau Gheorghe Ana şi Florin Popescu, nu au prins contur.

Nu au apărut infrastructură, hoteluri, centre de agrement, pârtii etc. Un câştig l-a reprezentat definitivarea drumului Cota 1000-Dichiu-Zănoaga-Peştera. Avantajul este doar pe jumătate. Oficial acest traseu rutier nu a fost deschis circ ulaţiei, iar în perioada de iarnă drumul este obligatoriu blocat. Aşadar, în asemenea condiţii, cei care vor să ajungă la pensiunile şi hotelurile existente pe platoul Padina-Peştera, să viziteze Peştera Ialomiţei de curând modernizată, trebuie fie să încalce legea, pornind pe drumurile închise, fie să folosească telecabinele Buşteni-Babele, Babele-Peştera.

Pentru a deschide şi mai mult zona, actuala conducere a Consiliului Judeţean Dâmboviţa are în plan construcţia unui drum care să lege zona Padina-Peştera de Braşov. Aşa s-au pus bazele, deocamdată la nivel de teorie, a drumului „Transcarpatica”, care să lelege Padina (Dâmboviţa) Moieciu (Braşov).

Pe muntele Nucetu, se vorbea că un grup de societăţi cu capital israelian intenţiona să construiască o staţiune turistică de anvergură care ar fi putut să ofere peste 10.000 de locuri de muncă şi tot atâtea de cazare. Proiectul a căzut, fiindcă investitorii nu au reuşit să obţină toate autorizaţiile şi avizele necesare. Abia acum, spune Adrian Ţuţuianu, Consiliul Judeţean Dâmboviţa a iniţiat procedura pentru ca perimetrul ales pentru demararea megaproiectului să fie cuprins în zona de dezvoltare durabilă. La fel trebuie procedat şi cu terenul destinat construcţiei grupului statuar dacic din zona Dichiu, parcările aferente, pârtiile de schi Cocora-Peştera şi Cocora-Padina.

„Sunt anumite zone ale acestor pârtii care trec prin perimetre protejate ecologic unde nu am putea să executăm lucrări sau am obţine cu mare dificultate autorizaţii de execuţie”, a precizat Adrian Ţuţuianu.

De asemenea, se vrea repunerea în valoare a fostei pârtii de schi Babele-Peştera, care încă mai dispune de anumite instalaţii necesare desfăşurării în bune condiţii a sporturilor de iarnă. Până la configurarea totală a zonei de dezvoltare durabilă va mai trece ceva timp. Este nevoie de punerea la punct a unei infrastructuri sociale: parcări, colectare deşeuri, toalete publice, campinguri, zonă campare rulote etc.

„În aceste perimetre proprietatea este privată. Dacă vrem să facem investiţii, va trebui să procedăm fie la cumpărare de terenuri, fie la expropriere pentru cauză de utilitate publică”, a spus Adrian Ţuţuianu.

Platoul Padina-Peştera nu va arăta niciodată ca o staţiune montană de nivel european dacă se va construi haotic, cum s-a întâmplat până acum. Tocmai pentru a preîntâmpina abuzurile, excesele, Consiliul Judeţean Dâmboviţa se va ocupa în mod direct de autorizarea construcţiilor şi amenajarea teritoriului în perimetrul Padina-Peştera.

„Vrem să facem o staţiune modernă care să respecte cele mai avansate reguli la nivel mondial. Nu vrem să se construiască după cum îl taie pe fiecare capul, aşa cum din păcate s-a întâmplat anii trecuţi dar şi recent. Mergeţi lângă punctul de Jandarmi de la Piciorul Babelor şi veţi vedea că cineva a trântit acolo o casă. Este un prim element care trebuie să ne atragă atenţia că, dacă nu ţinem lucrurile în mână, o să iasă o ţigănie. Din acest considerent, am mers la Consiliul Local Moroieni şi am convenit cu toţii că este nevoie de mai mult, de implicarea unor specialişti în ceea ce se autorizează în zona montană. Nu putem lăsa lucrurile la întâmplare”, a declarat şeful Consiliului Judeţean Dâmboviţa.

Deja a apărut o solicitare de modificare a PUZ-ului în zona Lăptici. Un cetăţean nu se mulţumeşte să construiască o casă de vacanţă P+1, ci vrea să înalţe un hotel tip P+3.

„Dacă ne jucăm de-a schimbatul PUZ-urilor, a P.U.D-urilor, dacă ne jucăm de-a emiterea de certificate de urbanism, autorizaţii, după cum vrea fiecare, vă spun, totul este compromis”, a concluzionat Adrian Ţuţuianu – preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa.

Rămâne să vedem dacă şi când se va trece de la teorie la practică. Până acum, toţi cei aflaţi la conducecerea Consiliului Judeţean Dâmboviţa au fost aşi în şedinţe, proiecte, masterplanuri, însă pe teren s-a văzut prea puţin.