Cine cauta universitatile romanesti la ”plagiatul” proiectelor pentru fonduri structurale?
Slabele performanţe dovedite de rezultatele examenului de Bacalaureat din acest an au readus în dezbaterea publică lipsa resurselor pentru plata cadrelor didactice şi pentru pregătirea lor continuă. Mai mult, noul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, vorbea despre fondurile structurale pentru plata cadrelor didactice şi pregătirea acestora ca despre un generator de performanţă. Dna ministru a vorbit chiar despre unul dintre obiectivele mandatului pe care îl are – atragerea fondurilor nerambursabile. Ceea ce probabil nu ştie dna Andronescu este că există proiecte prin care învăţământul superior a atras fonduri exact pentru acest obiectiv – pregătirea permanentă a cadrelor didactice. Atât doar că unele dintre aceste proiecte s-au dovedit mai mult o vacă de muls pentru cei care le-au manageriat. Reţeta fraudei este simplă: scrii un proiect cu obiective cât mai generale cu putinţă, găseşti un responsabil din minister care să te ajute cu „promovarea” lui la statutul de eligibil, după care te faci că munceşti şi încasezi sume considerabile, tu şi cei din gaşca ta. Este ceea ce se întâmplă tot mai des în ultima vreme în universităţile româneşti, totul cu finanţare europeană şi sub umbrela instituţiilor statului român, care, din păcate, fie nu ştiu, fie se fac că nu ştiu.
Aceasta este situaţia şi în cazul a două mici universităţi de provincie, care şi-au descoperit afinităţi comune în gestionarea după ureche a fondurilor europene alocate ţării noastre prin POSDRU. Este vorba despre Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu şi Universitatea „Valahia” din Târgovişte, instituţii aflate sub patronajul a două personaje cel puţin controversate: Adrian Gorun, de curând numit secretar general adjunct al Ministerului Afacerilor Externe, fost rector şi actual preşedinte de senat al Universităţii din Gorj, şi Ion Cucui, preşedintele senatului Universităţii Valahia. Cei doi au reuşit să primească finanţări considerabile (de ordinul milioanelor de euro) pentru două proiecte POSDRU scrise „în oglindă”, al căror conţinut se aseamănă până la confundare: „Formarea continuă a profesorilor de chimie în societatea cunoaşterii” – POSDRU/87/1.3/S/62517 – (unde manager de proiect este Cornelia Dumitrescu, apropiată a lui Gorun) şi „Formarea continuă a profesorilor de istorie şi geografie în societatea cunoaşterii” – POSDRU/87/1.3/S/62651 (gestionat de un apropiat al preşedintelui Cucui). Sursele noastre susţin că o minimă verificare a proiectelor ar fi scos la lumină că este, de fapt, un singur proiect, asupra căruia s-au operat mici modificări. Practic, unul din cele două proiecte este un ”plagiat” după celălalt, dar acest lucru nu a fost sesizat şi semnalat de nimeni dintre cei care ar fi trebuit să evalueze şi să verifice proiectele, nici la nivelul organismelor intermediare, nici la nivelul autorităţilor de management.
Problemele au apărut când s-a trecut la implementarea propriu-zisă a proiectelor. În cazul primului proiect, dedicat formării profesorilor de chimie, Cornelia Dumitrescu, managerul primului proiect, s-a trezit în imposibilitatea de a îndeplini indicatorii stabiliţi, iar unul dintre cei mai importanţi este găsirea a 2.000 de profesori de chimie din 21 de judeţe care să se lase instruiţi de Horaţiu Gorun (fiul preşedintelui de senat gorjean, doctor în filozofie) şi alţi câţiva „experţi în educaţie” bine plătiţi din bani europeni, dintre care niciunul specializat în domeniul chimiei.
În cazul celui de-al doilea proiect, derularea acestuia până în prezent ilustrează că perfecţionarea „continuă” a profesorilor de istorie şi geografie reprezintă ultima grijă a echipei de implementare conduse de Teodor Simion Simescu, ale cărui merite în proiect se reduc la relaţia sa de prietenie cu Ion Cucui.
Derularea formală a activităţilor de formare şi evaluare, completarea grupului-ţintă al proiectului cu persoane care nu îndeplinesc condiţiile contractuale, disponibilitatea unor formatori de a elibera, contra cost, diplome de absolvire fără participarea beneficiarilor la cursuri, iată numai o parte din neregulile la care membrii echipei manageriale a investiţiei aflaţi în graţiile „baronului” Cucui, veşnici abonaţi la proiecte comunitare, închid ochii de ceva vreme, pentru a-şi rotunji semnificativ veniturile.
Mai mult, la Târgu-Jiu, proiectul este în întârziere cu peste un an faţă de calendarul stabilit, din cauza întocmirii defectuoase a documentaţiei, iar Autoritatea de Management a returnat una după alta cererile de rambursare. Soluţia a veni rapid din partea conducerii universităţii, care a decis, într-o şedinţă a senatului, reducerea salariilor cadrelor didactice, astfel încât să se acopere găurile create de incompetenţa managerilor din proiect.
Probabil că dnei ministru Andronescu îi lipsesc astfel de informaţii despre ”performanţele” universităţilor româneşti în materie de fonduri structurale. Dacă însă lucrurile ar fi fost făcute cu bună credinţă şi cu dorinţa de a obţine, cu adevărat, performanţe pentru învăţământul românesc, probabil că lucrurile nu ar fi stat atât de rău nici în privinţa Bacalaureatului.
Sursa: www.promptmedia.ro
