Campanie cu inculţi, drone, clipuri şi poveşti SF 

V-a plăcut această campanie electorală? Mie, nu. A fost anostă, pe alocuri otrăvită, cu mulţi zurgălăi şi candidaţi nefericiţi, slabi la minte, inculţi, aroganţi, mofturoşi, piloşi, recalcitranţi, combatanţi pe fronturile interlope.

Brusc, i-a găsit pe toţi dragul de comunităţile lor, de judeţ, de ţară! Cu mici excepţii, totul e un jeg. Apă de ploaie. Indivizi mascaţi în spatele unor grupuri de interese, sugaci sub poala unui tătuc, care scot capul din când în când pe reţelele de socializare şi bagă băţul prin gard sau zgârmuie într-un c–t.

Mă aşteptam la mai mult. La decenţă, patriotism, proiecte adevărate, simţ al măsurii. Să ieşi şi să te lauzi că faci drumuri, că asfaltezi, că omori câinii comunitari sau plantezi panseluţe este ceva copilăresc, de păcălit alegătorul, de moartea minţii. Păi, astea sunt, fraţilor, chestii fireşti, normale, ce ţin de viaţa de zi cu zi. Şi acasă trebuie să dai din când în când cu var pe pereţii şi nu trebuie să te lauzi la tot satul cu treaba asta!

Aş fi vrut un candidat care să vină şi să promită că în patru ani va face navigabil pentru bărcuţe turistice canalul Iazul Morilor, că va construi un superparc de distracţii rival cu celebrele aşezăminte de acest tip din Europa… Să vii şi să ne blagosloveşti cu asfalt pe pâine, cu canalizare, izolări de blocuri şi tratamente împotriva ţânţarilor şi puricilor este deja o mârlănie.

Se laudă cu anumite realizări ăştia care au stat vremelnic pe unele funcţii , de parcă le-ar fi făcut din conturile personale, din banii moşteniţi de la mamele lor. Jalnic. Patetic.

Să mai vorbim de materialele electorale aruncate în spaţiul public, de mesajele ce le conţin, de fotografiile nesugestive aşezate în pagină cu grebla şi furcoiul, de candidaţi care stau pe flayere ca la un priveghi sau care îşi etalează mai mult costumul şi cravata decât chipul pe care trebuie să-l distingi cu lupa de pe afişele comune? De statul într-o parte privind spre niciunde… Te prăpădeşti de râs. Mizerii. Nici ei nu mai cred în ce pun pe hârtie. Le-au lăsat să fie, la grămadă. Mă mir că nu au pozat sau nu s-au filmat pe nave cosmice.

S-au omorât toţi cu dronele. Contează pentru ei mai mult imaginile de sus, de unde ne privesc de obicei. Vor să ne facă să credem că tot ce zboară se mănâncă. Şi-au etalat aroganţa, instinctul de a conduce turma. Au pozat uitându-se la planşe SF, pe capote de bolizi, îmbrăcaţi în costume Versace şi cu ceasuri de mii de euro la mânuţe. Ei sunt salvatorii! Votaţi cu încredere!

Ion Obăgilă